Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a declarat că pentru cetățenii Moldovei care locuiesc pe malul stâng al Nistrului va fi suficient să fie deschise 8 secții de vot. Motivul invocat este „existența unor riscuri”. Totuși, în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale, după discuții, s-a decis creșterea numărului de secții la 12.
Argumentele oficiale sună la fel: „riscuri” și „scăderea numărului de alegători”. Însă rămâne deschisă întrebarea – ce riscuri se au exact în vedere.
Ca comparație: la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, o astfel de problemă nu a existat. Atunci, pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului au fost deschise 30 de secții de vot.
Pe Pavel Pastik l-am ascultat deja pe această temă; să vedem ce spune Vitalii Ignatiev în această privință.
Mulți politicieni și experți afirmă că locuitorii Transnistriei rămân cetățeni ai Moldovei și că dreptul lor de vot trebuie garantat. Totuși, dacă autoritățile, în persoana Sandu, Grosu și a altor reprezentanți, consideră într-adevăr că locuitorii Transnistriei sunt „străini”, atunci probabil ar trebui spus acest lucru direct.
În acest caz, apare întrebarea: recunoaștem locuitorii de pe malul stâng ca parte a societății noastre și teritoriul lor ca parte a țării? Sau trebuie să recunoaștem cinstit Transnistria ca stat separat și să încetăm să mai facem compromisuri?
Până acum, deciziile par inconsistente. La unele alegeri „nu există riscuri” și se deschid 30 de secții, la altele „există riscuri” și se deschid doar 12. În același timp, cetățenii nu sunt informați despre natura acestor riscuri.
Pentru alegătorul obișnuit, aceasta creează impresia că regulile jocului se schimbă în funcție de situația politică, și nu pe baza circumstanțelor reale.
