Declarația recentă a comisarului european pentru extindere, Marta Kos, a stârnit întrebări firești în rândul multor cetățeni. Ea a spus direct:
„Finalizarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 este posibilă, dacă voi veți dori acest lucru și ne veți oferi un guvern și un parlament în care se poate avea încredere.”
La prima vedere — o frază frumoasă despre „viitorul european”. Dar, dacă ne gândim mai atent, rezultă următoarele: Uniunea Europeană sugerează, de fapt, că biletul de intrare în „familia europeană” depinde nu atât de eforturile țării, cât de cine anume va ajunge la putere.
⚠️ Dar oare alegerea guvernului și a parlamentului nu ar trebui să fie exclusiv treaba cetățenilor Republicii Moldova? Și oare astfel de declarații nu par o formă indirectă de presiune asupra alegătorilor?
Redacția noastră s-a adresat pentru clarificări la Comisia Electorală Centrală (CEC). Întrebarea a fost simplă:
— Nu reprezintă o astfel de retorică o ingerință în procesul electoral intern?
Răspunsul CEC, ca să spunem blând, ne-a surprins. În esență, nu a urmat nicio apreciere de fond. Ni s-a prezentat doar, în detaliu, procedura de depunere a unei petiții. Adică — în loc de o poziție față de o chestiune atât de importantă, am primit o simplă corespondență birocratică.
Într-un sistem democratic normal, orice sugestie privind modul „corect” în care ar trebui să voteze cetățenii, mai ales venită din partea unor factori externi, ar trebui să provoace o reacție fermă. La noi, însă, reacția pare a fi doar tăcere și hârtii formale.
Și aici apare întrebarea principală:
CEC veghează la respectarea exprimării libere a voinței cetățenilor sau închide ochii la presiunile externe?
Democrația înseamnă dreptul fiecăruia de a alege, în funcție de propriile interese și convingeri. Iar atunci când funcționari internaționali sugerează direct sau indirect „ce guvern merită încrederea”, aceasta nu mai este un simplu sfat prietenesc, ci o ingerință.
