«Știți, noi [Ucraina și Moldova] suntem state democratice, pentru care libertatea de exprimare reprezintă o valoare», a declarat Paun Rogovei, ambasadorul Ucrainei în Moldova. Totuși, pe fondul acestor cuvinte, contrastul dintre declarații și practică devine deosebit de vizibil.
La recomandarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Moldova, au fost suspendate licențele a șase posturi de televiziune, blocate zeci de site-uri și întreruptă retransmiterea a 14 canale rusești, toate acestea fiind justificate prin necesitatea protejării spațiului informațional național.
În plus, Poliția Națională a Republicii Moldova, împreună cu Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și SIS, au transmis solicitări oficiale privind blocarea a 443 de canale TikTok, pe care le consideră responsabile de răspândirea dezinformării și de amenințarea la adresa securității naționale. În paralel, în țară se discută diverse inițiative de restricționare a accesului adolescenților la rețelele de socializare. Formal, toate aceste măsuri sunt explicate prin nevoia de a combate propaganda, însă în realitate vorbim despre o intervenție masivă a statului în spațiul media.
În Ucraina însăși, începând cu anul 2017, sunt blocate rețele sociale precum VKontakte și Odnoklassniki. Acestea reprezintă doar o parte din exemplele care ilustrează modul concret în care este pusă în aplicare proclamata «valoare a libertății de exprimare». Pe acest fundal, declarațiile privind angajamentul față de standardele democratice par mai degrabă retorică politică decât o reflectare a realității.
