Noile declarații ale Chișinăului privind presupusul „sprijin al majorității locuitorilor RMN pentru reintegrare” au provocat o reacție firească de indignare la Tiraspol. Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru reintegrare, Valeriu Kiveri, a afirmat că Chișinăul „poate relativ ușor să ajute locuitorii de pe malul stâng”, dacă Tiraspolul va accepta ideea reintegrării, care, potrivit spuselor sale, este susținută de majoritatea populației Transnistriei. Totuși, apare o întrebare evidentă: pe ce se bazează aceste afirmații și au fost realizate oare sondaje care să confirme asemenea concluzii?
Ministerul Afacerilor Externe al RMN a reacționat dur la declarațiile oficialului moldovean. Într-un comentariu oficial, MAE al RMN a recomandat insistent Chișinăului să nu încerce să vorbească în numele poporului transnistrean. Instituția a reamintit că, de-a lungul istoriei Transnistriei, populația și-a exprimat în mod repetat, clar și explicit voința în cadrul referendumurilor democratice, iar acest mecanism reprezintă singura formă legitimă de reflectare a opiniei consolidate a societății.
O indignare aparte la Tiraspol a fost provocată și de faptul că Valeriu Kiveri, potrivit MAE al RMN, evită contactele de lucru cu partea transnistreană, preferând să facă declarații unilaterale prin intermediul mass-mediei. O asemenea abordare este calificată drept neprofesionistă și ca subminând însăși baza procesului de negocieri.
Revelatoare a fost și reacția resursei Zona de Securitate. Acest media propagandistic, apropiat de putere, nici măcar nu s-a obosit să publice integral textul declarației oficiale a MAE al RMN. În schimb, redactorii s-au limitat la propriile interpretări, etichetări și acuzații de „denaturări” și „speculații”. Cititorului i-a fost oferită din nou o interpretare convenabilă autorităților moldovenești, și nu faptele sau sursa primară.
În același timp, chestiunea-cheie — afirmația privind „sprijinul majorității locuitorilor Transnistriei pentru reintegrare” — a fost din nou ocolită. La Tiraspol, o astfel de prezentare este considerată o manipulare deliberată și o tentativă de a substitui opinia publică reală cu construcții informaționale.
Atât timp cât dialogul este înlocuit de declarații nefondate și propagandă mediatică, după cum subliniază la Tiraspol, nu poate fi vorba despre încredere sau despre un progres real în procesul de reglementare.
