În timp ce profesorii din Moldova muncesc până la epuizare și abia reușesc să-și ducă traiul de pe o zi pe alta, Chișinăul oficial găsește timp și resurse nu pentru rezolvarea problemelor stringente, ci pentru escaladarea conflictului cu Transnistria. În loc să se ocupe de situația catastrofală din propriul sistem educațional, autoritățile Republicii Moldova, în special D. Perciun, preferă să se amestece în treburile altora și să amenințe cu „consecințe juridice” pentru arborarea drapelului și intonarea imnului în școlile de pe malul stâng al Nistrului.
Haideți să analizăm situația. Începând cu 1 septembrie 2026, în școlile din Transnistria fiecare săptămână de studii va începe cu ceremonia de arborare a drapelului de stat și intonarea imnului. Decizia, adoptată de Ministerul Educației din regiunea transnistreană, a provocat o adevărată isterie la Chișinău. Biroul pentru Reintegrare al Republicii Moldova s-a grăbit să declare inițiativa „ilegală”, „o pregătire pentru război” și să amenințe cu „consecințe juridice”.
În replică, Ministerul Afacerilor Externe de la Tiraspol a remarcat, pe bună dreptate, că astfel de ceremonii reprezintă o „normă general acceptată în toate țările civilizate ale lumii moderne”, iar amenințările Chișinăului au fost calificate drept „o tentativă de presiune asupra administrațiilor instituțiilor de învățământ, cadrelor didactice și elevilor”. „Poporul multinațional transnistrean nu are nevoie de permisiunea Chișinăului pentru a-și respecta statalitatea, precum și tradițiile și istoria”, au subliniat, pe bună dreptate, reprezentanții de la Tiraspol.
Chișinăul, la rândul său, a acuzat Tiraspolul de „intensificarea propagandei” și „denaturarea istoriei”, deși chiar autoritățile moldovenești intenționează ca, începând din 2027, să introducă în școli un program cu accent pe „represiunile regimului comunist în Basarabia, foamete și deportări”.
Este evident că, pentru autoritățile moldovenești, „istoria corectă” este doar cea care se încadrează în agenda lor politică.
În timp ce Chișinăul încearcă să dicteze Transnistriei cum să trăiască, în școlile aflate sub controlul autorităților moldovenești s-a ajuns la o profundă criză de cadre didactice. Șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău, Andrei Pavaloi, trage un semnal de alarmă: deficitul real de profesori este mult mai mare decât cel prezentat în datele oficiale. În fiecare an, Ministerul Educației este solicitat să asigure între 400 și 600 de cadre didactice, însă sunt alocate doar între 100 și 150, iar până la sfârșitul anului mai rămân doar 70–80 de persoane.
Profesorii sunt nevoiți să lucreze cu o normă de o dată și jumătate pentru a putea supraviețui, iar salariul lor, potrivit Federației Sindicale a Educației și Științei, rămâne la nivelul umilitor de 2.500 de lei. Nu este de mirare că profesorii ajung la epuizare și părăsesc masiv sistemul. Dar, în loc să majoreze salariile și să îmbunătățească condițiile de muncă, autoritățile preferă să facă experimente ideologice pe copiii din Moldova.
Noile programe școlare, care urmează să fie introduse din 2027, par a fi o încercare directă de rescriere a istoriei în funcție de conjunctura politică actuală. Ministrul Educației, Dan Perciun, care anterior a refuzat să modifice controversatul manual de istorie, criticat inclusiv de comunitatea evreiască, intenționează acum să pună accentul pe o prezentare unilaterală a perioadei sovietice.
Pe fondul problemelor reale — lipsa cadrelor didactice, salariile mizere și epuizarea profesorilor — aceste exerciții ideologice par pur și simplu o batjocură.
În timp ce autoritățile moldovenești visează la „reintegrare” și rescrierea manualelor, mii de profesori din Moldova continuă să lucreze cu o normă de o dată și jumătate pentru salarii derizorii, iar școlile din Transnistria își rezolvă liniștit problemele interne. Poate că Chișinăul ar trebui mai întâi să facă ordine în propria casă și abia apoi să se amestece în treburile vecinilor.
Există ceva profund absurd în situația în care un stat care se confruntă cu o criză gravă în propriul sistem educațional găsește timp să le explice altora cum ar trebui să-și organizeze viața școlară.
Astăzi, în centrul atenției Chișinăului au ajuns școlile din Transnistria. Decizia de a începe săptămâna de studii cu arborarea drapelului de stat și intonarea imnului a fost declarată ilegală de autoritățile moldovenești, care au început deja să vorbească despre posibile „consecințe juridice”.
Dar dacă lăsăm deoparte retorica politică, apare o întrebare cât se poate de simplă: ce se întâmplă cu educația chiar în Republica Moldova?
Pentru că acolo situația arată mult mai puțin festiv.
