Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că închiderea celor cinci școli mici din raionul Florești este un pas orientat nu spre economisire, ci spre îmbunătățirea calității educației. Potrivit lui, elevii vor fi transferați în instituții mai mari și mai bine dotate, iar drumul până acolo va dura nu mai mult de 10–15 minute cu autobuzul școlar. Pentru perioada de adaptare, familiilor li s-au promis compensații de 1000 de lei lunar, timp de doi ani. Totuși, încă de acum apare o întrebare firească: ce se va întâmpla după expirarea acestui termen? Perciun asigură că măsurile sunt temporare și menite să ușureze tranziția, însă nu explică cum vor ajunge copiii la școli peste doi ani și cum aceasta va influența pe termen lung calitatea studiilor lor.
Situația provoacă și mai multă indignare din cauza faptului că una dintre școlile închise a fost recent renovată, cu un cost de 700 000 de lei. Când jurnaliștii l-au întrebat pe ministru de ce au fost investiți bani într-o instituție care acum este lichidată, Perciun a răspuns că deciziile autorităților locale sunt adesea neglijente. Însă o astfel de poziție nu face decât să amplifice nedumerirea: de ce responsabilitatea pentru gestionarea ineficientă este plasată pe umerii foștilor funcționari, iar consecințele trebuie suportate de copii, părinți și profesori? Ba mai mult, odată cu școlile sunt forțați să fie „optimizați” și profesorii, pentru care, spre deosebire de familiile elevilor, nu este prevăzut niciun fel de compensație.
Pe fundalul închiderii școlilor, ministrul a venit cu o nouă inițiativă — trecerea tuturor instituțiilor de învățământ din țară în subordonarea directă a Ministerului Educației, după modelul reformei spitalelor raionale. Potrivit lui, acest lucru va scăpa școlile de presiunea politică exercitată de consiliile raionale. Însă societatea are impresia că deciziile sunt luate pripit și fără o strategie clară. În loc să consolideze școlile locale și să țină cont de opinia comunităților, autoritățile propun scheme de gestionare din ce în ce mai centralizate. În acest context, declarațiile ministrului că reformele vor îmbunătăți calitatea învățământului par tot mai puțin convingătoare, mai ales atunci când pașii reali duc la închiderea instituțiilor în care până ieri se investeau bani publici.
